Conacul Budișteanu

Conacul Budișteanu

Localizare
Sat Budeasa Mare, comuna Budeasa, județ Argeș, str. Bisericii nr. 56, 59, în incinta ansamblului Curții boierilor Budișteanu
Acces
Din drumul 73 Pitești – Câmpulung, se urmează indicatorul spre stânga Câmpu Mare, circa 5 km sau din drumul 7C Pitești – Curtea de Argeș, după Bascov, se urmează indicatorul spre stânga Budeasa Mare
Referințe
Proprietate privată, nu este în circuitul public
Funcțiune originară / actuală
Locuință fortificată, formă premergătoare culelor / reședință privată
Datare
1762-1764, refăcut în 1870, 1922-1927
Stare de conservare
Foarte bună

Cula Cornoiu

Casa Cartianu

Cula Crăsnaru

Cula Nistor

Cula Tudor Vladimirescu

Cula Cuțui

Cula Cioabă-Chintescu

Cula I. C. Davani

Casa Culă Eftimie Nicolaescu

Casa Glogoveanu

Cula Gheroghe Tătărescu

Cula Duca

Cula Greceanu

Casa-culă Sultănica

Conacul Budișteanu

Cula Galița

Cula Zătreanu

Cula Izvoranu-Geblescu

Cula Poenaru

Cula Cernăteștilor

Cula Măciuceni

Cula Racovița

Cula Vlădescu

Cula Drugănescu

Conacul Teodor Brătianu

Cula Bujoreanu

Cula Lui Costea

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:    funcțională    colaps  ruină

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:   

funcțională   

colaps 

ruină

Istoric

Satul Budeasa Mare, constituit pe moșia boierilor Budișteanu, a fost atestat documentar în anul 1526. Curtea boierilor Budișteanu a fost edificată în secolul al XVI-lea. În prezent, ansamblul este alcătuit din Conacul Budișteanu, parcul cu anexele conacului și ruinele vechiului conac.

Incinta Curții Budiștenilor se învecinează cu incinta Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în perioada 1796-1804 de frații Budișteanu: marele armaș Șerban și postelnicul Nicolae, pe locul unei mai vechi biserici din lemn. În pronaosul bisericii sunt înmormântați ctitorii, boierii Budișteanu. În cimitirul bisericii există cruci vechi de piatră, din secolul al XVII-lea.

În fața bisericii se află monumentul eroilor din comuna Budeasa, căzuți în Primul Război Mondial.

Primă etapă, ipotetică, de construcție a conacului – reședința boierilor Budișteanu – este atribuită, prin tradiție, căpitanului lui Mihai Viteazul, Pană ot Budeasa, 1598 (?).

A doua etapă, certă, datează din perioada 1762-1764, când marele armaș Șerban Budișteanu a refăcut vechea reședință. Acesta este nucleul istoric al casei, reședința fortificată, care poate fi asimilată funcțiunii de culă. În anul 1870, generalul Alexandru Budișteanu a reparat-o și i-a adus modificări. În perioada 1922-1927, Dimitrie Budișteanu a extins conacul cu un corp important de clădire, dezvoltat către partea posterioară.

O inscripție datând din perioada ultimelor intervenții – deceniul trei al secolului XX – și care s-a aflat deasupra intrării, atestă: ”Casa Budiștenilor ot Budeasa. Clădită de căpitanul Pană ot Budeasa în timpul domniei lui Mihai vodă. Restaurată de vel armașul Șerban Budiștenu în timpul domniei lui vodă Mavrocordat. Reparată de generalul Alexandru Budișteanu. Restaurată de Dumitru A. Budișteanu.” Prin tradiție, conacul l-ar fi adăpostit pe regele Carol al XII-lea al Suediei, în călătoria sa la Pitești, în octombrie-noiembrie 1714.

Descriere

Conacul este alcătuit din corpul vechi, reconstruit în perioada 1762-1764, reparat și modificat în anul 1870 și din extinderea din perioada 1922-1927. Corpul vechi, care poate fi asimilat funcțiunii de culă, are plan compact, dreptunghiular, cu accesul decroșat, amplasat pe latura de vest. La parter se găsesc un hol cu scara de acces către etaj și o cameră de locuit. Tot la parter, cu acces separat din exterior, se află pivnițele. 

Dintre acestea, una este acoperită cu boltă cilindrică din cărămidă, spre deosebire de toate celelalte încăperi, care au planșee din lemn. Această pivniță este prevăzută și cu guri de tragere. Datorită sistemului constructiv diferit de restul casei, este posibil să dateze din prima etapă de construire, de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Etajul este alcătuit din camere de locuit. Peste accesul de la parter se află un foișor.

Extinderea este realizată către spatele vechii reședințe, printr-un corp lung și îngust, P+1, cu acces pe latura scurtă, dinspre est. Și aici accesul este marcat prin prezența unui foișor la etaj. Accesul în corpul vechi este decorat cu blazonul familiei și cu medalioane, cu inițialele ctitorilor. Un brâu median cuprinde corpul vechi.

Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.

Ți-a plăcut această culă?

Voteaz-o și ajut-o să ajungă în top!

Acum că ai votat,

Distribuie pe rețelele de sociale!