Conacul Budișteanu
Localizare
Sat Budeasa Mare, comuna Budeasa, județ Argeș, str. Bisericii nr. 56, 59, în incinta ansamblului Curții boierilor Budișteanu
Acces
Din drumul 73 Pitești – Câmpulung, se urmează indicatorul spre stânga Câmpu Mare, circa 5 km sau din drumul 7C Pitești – Curtea de Argeș, după Bascov, se urmează indicatorul spre stânga Budeasa Mare
Referințe
Proprietate privată, nu este în circuitul public
Funcțiune originară / actuală
Locuință fortificată, formă premergătoare culelor / reședință privată
Datare
1762-1764, refăcut în 1870, 1922-1927
Stare de conservare
Foarte bună
Istoric
Satul Budeasa Mare, constituit pe moșia boierilor Budișteanu, a fost atestat documentar în anul 1526. Curtea boierilor Budișteanu a fost edificată în secolul al XVI-lea. În prezent, ansamblul este alcătuit din Conacul Budișteanu, parcul cu anexele conacului și ruinele vechiului conac.
Incinta Curții Budiștenilor se învecinează cu incinta Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în perioada 1796-1804 de frații Budișteanu: marele armaș Șerban și postelnicul Nicolae, pe locul unei mai vechi biserici din lemn. În pronaosul bisericii sunt înmormântați ctitorii, boierii Budișteanu. În cimitirul bisericii există cruci vechi de piatră, din secolul al XVII-lea.
În fața bisericii se află monumentul eroilor din comuna Budeasa, căzuți în Primul Război Mondial.
Primă etapă, ipotetică, de construcție a conacului – reședința boierilor Budișteanu – este atribuită, prin tradiție, căpitanului lui Mihai Viteazul, Pană ot Budeasa, 1598 (?).
A doua etapă, certă, datează din perioada 1762-1764, când marele armaș Șerban Budișteanu a refăcut vechea reședință. Acesta este nucleul istoric al casei, reședința fortificată, care poate fi asimilată funcțiunii de culă. În anul 1870, generalul Alexandru Budișteanu a reparat-o și i-a adus modificări. În perioada 1922-1927, Dimitrie Budișteanu a extins conacul cu un corp important de clădire, dezvoltat către partea posterioară.
O inscripție datând din perioada ultimelor intervenții – deceniul trei al secolului XX – și care s-a aflat deasupra intrării, atestă: ”Casa Budiștenilor ot Budeasa. Clădită de căpitanul Pană ot Budeasa în timpul domniei lui Mihai vodă. Restaurată de vel armașul Șerban Budiștenu în timpul domniei lui vodă Mavrocordat. Reparată de generalul Alexandru Budișteanu. Restaurată de Dumitru A. Budișteanu.” Prin tradiție, conacul l-ar fi adăpostit pe regele Carol al XII-lea al Suediei, în călătoria sa la Pitești, în octombrie-noiembrie 1714.
Descriere
Conacul este alcătuit din corpul vechi, reconstruit în perioada 1762-1764, reparat și modificat în anul 1870 și din extinderea din perioada 1922-1927. Corpul vechi, care poate fi asimilat funcțiunii de culă, are plan compact, dreptunghiular, cu accesul decroșat, amplasat pe latura de vest. La parter se găsesc un hol cu scara de acces către etaj și o cameră de locuit. Tot la parter, cu acces separat din exterior, se află pivnițele.
Dintre acestea, una este acoperită cu boltă cilindrică din cărămidă, spre deosebire de toate celelalte încăperi, care au planșee din lemn. Această pivniță este prevăzută și cu guri de tragere. Datorită sistemului constructiv diferit de restul casei, este posibil să dateze din prima etapă de construire, de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Etajul este alcătuit din camere de locuit. Peste accesul de la parter se află un foișor.
Extinderea este realizată către spatele vechii reședințe, printr-un corp lung și îngust, P+1, cu acces pe latura scurtă, dinspre est. Și aici accesul este marcat prin prezența unui foișor la etaj. Accesul în corpul vechi este decorat cu blazonul familiei și cu medalioane, cu inițialele ctitorilor. Un brâu median cuprinde corpul vechi.
Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.
Află despre alte
cule din proiect
Ultimele 27 de cule oltenesti, promovate cu sprijinul Institutului National al Patrimoniului si al Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu de catre Grupul CEZ in Romania
Ultimele 27 de cule din Oltenia și Muntenia, promovate cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului
Cula Tudor Vladimirescu
Cula lui Tudor Vladimirescu se află pe o fostă proprietate a sa, care în trecut făcea parte din domeniul mănăstirii Cozia. Se pare că ar fi fost construită prin anul 1800 de către Tudor Vladimirescu, după incendierea orașului Cerneți de către turci…
Cula Duca
Cula a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, fiul lui Gheorghe Măldărescu, ctitorul Culei Greceanu. Stucaturile au fost realizate în anul 1827. În anul 1907, cula a fost cumpărată de marele om de stat I.G.Duca…
Cula Bujoreanu
Cula a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, de boierul Preda Bujoreanu, care este și ctitorul Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului” din Bujoreni, edificată în perioada 1811-1812…
Cula Gheorghe Tătărescu
Aflată inițial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula a fost înălțată în jurul anului 1790 de către negustorul Dobre Sârbu din Târgu Jiu. Din 1919, clădirea a fost cumpărată de către Arethia şi Gheorghe Tătărescu…
Cula Vlădescu
În anul 1656, marele vistiernic Pârvu Vlădescu a ridicat, pe moșia sa Vlădești, o biserică închinată praznicului ”Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Ctitorul a fost înmormântat în pronaosul bisericii, în anul 1658…