- Cule în Lumină -

Ultimele cule sunt aduse în atenția publicului larg printr-un parteneriat între Grupul CEZ în România și Institutul Național al Patrimoniului

Cula (tr. kule = turn) este o locuință-turn fortificată, parte a unui program arhitectural de apărare răspândit în sud-estul Europei, în Balcani, în perioada cuprinsă între secolele al XVII-lea și al XIX-lea. Cule se găsesc încă în Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Regiunea Kosovo și, la nord de Dunăre, în sudul României, cu precădere în Oltenia.

Culele răspândite pe teritoriul României reprezintă un anumit tip de locuință fortificată, cu volumetrie simplă și compactă, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei niveluri, cu rol de apărare și de veghe, dar și de locuire permanentă. Amplasate în zona de deal, izolate, pe locuri care conferă o bună vizibilitate asupra teritoriului înconjurător, ele au fost construite începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea de mica boierime din mediul rural, pe fondul stării de nesiguranță, determinată de expedițiile de jaf ale pașalelor turcești rebele de la sud de Dunăre, în contextul incapacității domniilor fanariote de a asigura protecția teritoriilor aflate la depărtare de capitală. Toate culele au numeroase caracteristici de apărare și elemente de fortificație: ziduri foarte groase, scări interioare care fac legătura dintre niveluri, uși întărite, guri de tragere, ascunzători.

Câteva dintre cule au îmbrăcat o formă de expresie arhitecturală și artistică de un farmec aparte, reprezentată de foișorul de inspirație brâncovenească, prezent la ultimul etaj, loc de bună petrecere și de belvedere. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, aceste cule, unice în tot teritoriul de răspândire al culelor,  au devenit o sursă majoră de inspirație pentru stilul neoromânesc.

Grupul CEZ în România a lansat un program de recunoaștere a rolului istoric pe care culele le-au avut pentru dezvoltarea culturală și socială a comunităților de la nordul Dunării, în parteneriat cu cercetătorii de la Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul “Cule în lumină“ prezintă ultimii martori ai acestui program arhitectural, atât de bogat reprezentat în vremurile de demult în provinciile istorice din sudul țării.

„În calitate de investitor strategic în zona Olteniei, am inițiat proiectul pentru a mobiliza oamenii să descopere și să fie mândri de această parte importantă a patrimoniului cultural național. Inițiativa reunește atât cunoștințele celor mai valoroși experți în domeniul istoric și cultural, cât și energia și entuziasmul unei generații de studenți cărora dorim să le lansăm provocarea conservării culelor oltenești folosind tehnologii moderne” - Ondrej Safar, CEO Grupul CEZ în România

Proiectul prezintă în format digital, sub forma unui website interactiv, toate informațiile disponibile despre ultimele cule din România. Culele vor fi evaluate în cadrul unei competiții jurizate de experți și istorici, iar, în final, vor fi selectate 10 dintre ele, cu valoare arhitecturală și istorică, care au cel mai mare potențial turistic, pentru care studenți arhitecți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București vor realiza propuneri creative de evidențiere a valorii arhitecturale.

Publicul are posibilitatea să contribuie la îmbogățirea informațiilor despre ele și să voteze la rândul lui culele ce vor fi incluse în propunerile de proiecte de conservare.

În plus, vor fi organizate tururi ghidate pentru prezentarea acestora celor interesați, cu scopul de a crește potențialul turistic al întregii zone și chiar de a le include într-un circuit turistic regional.

Proiectul Cule în Lumină este una dintre cele mai importante inițiative civice pentru cunoașterea unei părți însemnate din istoria Olteniei, contribuind la înțelegerea factorilor geopolitici, sociali și economici care au condus la dezvoltarea acestor construcții emblematice ale țării noastre.

Efortul nu ar fi putut fi realizat fără sprijinul Institutului Național al Patrimoniului, care a pus la dispoziție un valoros material informativ cu date istorice și culturale, contribuind la o documentare elaborată a culelor.

Coautor al lucrărilor “Culele – scurt îndrumar pentru proprietarii și administratorii de cule” (2013), „Ghid de bune practici în protejarea și promovarea patrimoniului cultural rural” (2012) și “Monumentele UNESCO din România” (2007), dr. arheolog Daniela Mihai, împreună cu întreaga echipă a proiectului cultural „Un program arhitectural dispărut – Culele din România. Trecut și perspective” – KULE (2013), au sprijinit demersul pentru readucerea culelor în atenția publicului.

"Culele aflate pe Lista Monumentelor Istorice din România se află în județele Gorj, Vâlcea, Argeș, în partea de nord a județelor Dolj și Mehedinți, o culă în județul Teleorman și una în județul Olt. În total, astăzi mai există doar 27 de cule-monument istoric, din care trei sunt ruine, iar o parte dintre acestea sunt în uz, în circuit public sau privat. Numai protejându-le și punându-le în valoare oferim un viitor trecutului nostru" - Dr. Arhg. DANIELA MIHAI, Director adjunct în cadrul Institutului Național al Patrimoniului

„Pentru a înțelege cine suntem, avem nevoie de cunoașterea trecutului. Într-o lume aflată în permanenta mișcare și transformare, avidă după noutate, un popas devine necesar. Studenții-arhitecți și cadrele didactice ale UAUIM, partener al proiectului, își propun sa creeze un echilibru între entuziasmul specific modului implicat prin care se raportează la fenomenul arhitectural contemporan, precum și prin necesitatea conștientizată a raportării la valorile istorice construite, prin studiu atent și aprofundat. Astfel, prin dialog, analiză aprofundată și prin capacitatea de a disemina concluzii viabile, se poate pune în lumina potențialul inestimabil al patrimoniului construit și cultural tradițional. Culele oltenești sunt un subiect de analiză încă din primii ani de studiu arhitectural. Ocazia de a fi implicați într-un proiect ce conferă perspectiva unei reabilitări necesare și firești, trezește în atelierele UAUIM un entuziasm efervescent. Laboratorul de idei din cadrul Universității de Arhitectură “Ion Mincu” va naște piste creative de analiză și posibile intervenții, având ca țintă multiple scenarii de reabilitare și de integrare spațială și funcțională adecvate timpului prezent, adresate viitorului, în respectul valorilor trecutului.” – Vlad Eftenie, Lector dr. arh. în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Despre Grupul CEZ în România

Grupul CEZ în România este reprezentat prin nouă companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, CEZ ESCO România, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power. Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie a energiei electrice Electrica Oltenia SA. 
După procesul de separare a activităţilor (unbundling) încheiat cu succes în anul 2007, Distribuţie Energie Oltenia (fostă CEZ Distribuţie) asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Vâlcea. 
CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar şi furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienţi casnici şi industriali care depăşeşte 1,4 milioane de clienţi. Grupul CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădina.
Parcul Eolian a însemnat o investiţie de  1,1 miliarde Euro şi conține 240 de turbine eoliene cu o putere totală instalată de 600 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2012. Totodată, începând cu 2011, Grupul CEZ în România deţine în portofoliul său sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel 1, Crăinicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu. Grupul CEZ a investit în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reşiţa în scopul creşterii eficienţei, capacitatea de producţie ridicându-se de la 18MW la circa 22 MW după finalizarea procesului de modernizare.
Începând cu 2018, CEZ ESCO România oferă soluții de eficiență energetică în sectorul privat. Compania oferă servicii complete, de la consultanță la proiectare, de la management de proiect, la implementarea proiectelor energetice complexe (soluții de încălzire, de răcire și/ sau alimentare cu energie).