Cula Gheorghe Tătărescu

Cula Gheorghe Tătărescu

Localizare
În incinta Muzeului arhitecturii populare din Gorj – Curtișoara, cartier Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu, județ Gorj
Acces
Din drumul național DN 66 Târgu Jiu – Bumbești Jiu, după localitatea Iezureni, pe partea dreaptă, există un drum județean DJ665 către Curtișoara. Intrarea în muzeu se face prin poarta nr. 2
Funcțiune originară/actuală
Locuință fortificată / muzeu memorial
Datare
Sfârșitul secolului al XVIII-lea (cca 1790)
Stare de conservare
Foarte bună

Cula Cornoiu

Casa Cartianu

Cula Crăsnaru

Cula Nistor

Cula Tudor Vladimirescu

Cula Cuțui

Cula Cioabă-Chintescu

Cula I. C. Davani

Casa Culă Eftimie Nicolaescu

Casa Glogoveanu

Cula Gheroghe Tătărescu

Cula Duca

Cula Greceanu

Casa-culă Sultănica

Conacul Budișteanu

Cula Galița

Cula Zătreanu

Cula Izvoranu-Geblescu

Cula Poenaru

Cula Cernăteștilor

Cula Măciuceni

Cula Racovița

Cula Vlădescu

Cula Drugănescu

Conacul Teodor Brătianu

Cula Bujoreanu

Cula Lui Costea

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:    funcțională    colaps  ruină

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:   

funcțională   

colaps 

ruină

Istoric

Aflată inițial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula a fost înălțată în jurul anului 1790 de către negustorul Dobre Sârbu din Târgu Jiu. După 1820 a intrat în posesia lui Dincă Poenaru (cula este cunoscută şi sub numele de Cula Poenaru), apoi a lui Dincă Schileru şi Paulina Cărăbătescu. Din 1919, clădirea a fost cumpărată de către Arethia şi Gheorghe Tătărescu. 

Începând cu anul 1923, construcția a fost supusă unui amplu proces de restaurare: s-a realizat o instalație sanitară, instalație de curent electric (1923-1935), baie la etaj, cămine din teracotă smălțuită, parchet (1933), tâmplărie din lemn de stejar (1923), datorită importantelor deteriorări suferite în timpul Primului Război Mondial.

Gheorghe Tătărescu a fost o importantă personalitate politică în România interbelică, fiind prim ministru între 1934-1937 şi 1939-1940 și Ministru al Afacerilor Străine în trei guverne. Soția sa, Arethia, a prezidat „Liga națională a femeilor gorjene”, implicându-se în importante activități sociale şi culturale, jucând un rol decisiv în construirea ansamblului monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși, acesta locuind în culă pe parcursul realizării complexului de la Târgu Jiu (1937-1938). 

La începutul anilor ’90, datorită extinderii exploatărilor de cărbune din zona Rovinari, Sanda Tătărescu Negropontes, fiica fostului politician, ș-a dat acordul pentru translarea culei în cadrul muzeului etnografic în aer liber din Curtișoara, împreună cu biserica din lemn cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, casa Mogoș , precum și resturile pământești ale străbunicilor și bunicilor paterni (Gheorghe şi Dumitrana Tătărescu; general Nicolae Tătărescu şi Speranța Tătărescu). Procesul de translare a întregului complex a durat doi ani (2000-2002), iar în interiorul culei este amenajată o expoziție memorială cu caracter permanent: obiecte de uz casnic și costume tradiționale țărănești.

Descriere

Aflată inițial în satul Poiana, comuna Rovinari, cula ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea (cca 1790) compusă din parter și etaj, și-a pierdut forma inițială în urma importantelor modificări din secolul XIX și începutul secolului XX (1923-1935), când a fost transformată într-o locuință modernă. 

Clădirea respectă forma unei cule fiind ridicată pe trei niveluri (caturi). Zidurile clădirii sunt groase, cu ferestre largi și acoperiș de șindrilă. Intrarea, străjuită de lei de piatră, se face printr-o galerie pe arcade de zid. În interior se află o scară de lemn care face legătura cu camerele de locuit de la parter și cerdacul de la etajul I, cu patru coloane trilobate și o coloană laterală. 

În interior pardoseala este din parchet, tâmplăria de lemn de stejar, iar sobele sunt moderne. Încăperile sunt mobilate cu piese autentice și decorate cu poze reprezentând membrii familiei Tătărescu și apropiați ai acestora, printre care Brâncuși, Brătianu și Regele Carol al II-lea. În exterior, casa are elemente decorative realizate la inițiativa Arethiei Tătărescu.

Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.

Ți-a plăcut această culă?

Voteaz-o și ajut-o să ajungă în top!

Acum că ai votat,

Distribuie pe rețelele de sociale!