Cula I.C. Davani
Localizare
Sat Larga, comuna Samarinești, județ Gorj
Acces
Dinspre șoseaua ce leagă oraşul Motru de comuna Văgiuleşti sau dinspre comuna Slivileşti pe un drum asfaltat până la intrarea în sat
Cula se află pe o colină, în centrul localităţii
Referințe
Nu este în circuitul public
Funcțiune originară/actuală
Locuință cu elemente fortificate, scoasă din uz
Datare
Prima jumătate a secolului XIX
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă: 
funcțională 
colaps 
ruină
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă:
funcțională
colaps
ruină
Istoric
Conform lui Iancu Atanasescu, casa este cunoscută sub numele de Ion C. Săvoiu. În imediata ei apropiere există o bisericuţă din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, astăzi închisă pentru cult, ctitorită în anul 1826. Probabil, în jurul bisericii a existat un cimitir din care se mai păstrează o cruce care menţionează numele inginerului hotarnic Costache Săvoiu şi a soţiei, Maria.
Ultimul proprietar a fost învăţătorul I. C. Săvoiu şi soţia sa, Teodora. Familia Săvoiu a deţinut numeroase moşii în zona judeţului Gorj. De numele acestei familii se leagă construcţia culei din satul Lupoaia (localitate aflată la circa zece kilometri de satul Larga), la sfârşitul secolului al XVIII –lea), fiind şi cea mai spectaculoasă clădire de acest tip de pe Valea Motrului. Din păcate, cula nu s-a păstrat, ruinele ei fiind vizibile până în anul 1950.
Prin căsătorii, Săvoii s-au înrudit cu familii precum: Crăsnaru – proprietarii culei din Groşerea, Bălcescu, Gigurtu şi Sănătescu. Ei au deţinut funcţii împortante în magistratură, administraţie publică şi armată.
Descriere
Clădirea este din lemn, cu două niveluri şi acoperiş învelit cu ţiglă. Parterul prezintă un beci şi o săliţă cu scară care face legătura cu etajul. Etajul este alcătuit din două camere şi cerdac. Grinzile de lemn din cerdac sunt aproape identice cu cele din pridvorul bisericii de lemn din apropiere, ceea ce a determinat datarea culei în cel de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, cerdacul a fost închis cu un geamlâc, au fost deschise două ferestre, iar clădirea a fost tencuită. Biserica „Sfântul Nicolae”, de mici dimensiuni, este in formă de navă, din lemn, fară turle. În pridvorul descoperit se află o pisanie înrămată.
Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.
