Cula Cuțui

Cula Cuțui

Localizare
Sat Broșteni, comuna Broșteni, județ Mehedinți
Acces
Din drumul european E70 ce face legătura între Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu, de la Strehaia pornește DJ 67A, ce face legătura cu orașele Motru și Florești. Accesul se face dinspre primăria Broșteni, către râul Motru pe un drum asfaltat, la cca 400 metri din drumul județean DJ 67A
Referințe
Este vizitabilă, retrocedată moștenitorilor familiei Cuțui
Funcțiune originară/actuală
Locuință fortificată tip culă / locuință și muzeu etnografic
Datare
1815
Stare de conservare
Bună

Cula Cornoiu

Casa Cartianu

Cula Crăsnaru

Cula Nistor

Cula Tudor Vladimirescu

Cula Cuțui

Cula Cioabă-Chintescu

Cula I. C. Davani

Casa Culă Eftimie Nicolaescu

Casa Glogoveanu

Cula Gheroghe Tătărescu

Cula Duca

Cula Greceanu

Casa-culă Sultănica

Conacul Budișteanu

Cula Galița

Cula Zătreanu

Cula Izvoranu-Geblescu

Cula Poenaru

Cula Cernăteștilor

Cula Măciuceni

Cula Racovița

Cula Vlădescu

Cula Drugănescu

Conacul Teodor Brătianu

Cula Bujoreanu

Cula Lui Costea

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:    funcțională    colaps  ruină

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:   

funcțională   

colaps 

ruină

Istoric

La începutul secolului al XIX-lea, familia Cuțui avea o construcție mai veche, ce a fost distrusă de atacurile turcești. Legenda spune că un grup de turci din insula Ada-Kaleh au răpit-o pe soția lui Ghiță Cuțui, căpitan de panduri. Pentru răscumpărare, pandurul a vândut o parte din pământ, clădind mai apoi casă întărită, o culă. Cert este că în jurul anului 1815,  Ghiță Cuțui a construit cula, împreună cu fiul său, Constantin. 

În 1836, Constantin Cuțui a ctitorit biserica “Sfinții Împărați” aflată în apropiere, pictura fiind terminată în anul 1840 pe cheltuiala fiului său, Mihalache. Părăsită în 1916, casa-culă a fost devastată de către trupele de ocupație germane în timpul Primului Război Mondial din 1916-1919.

După 1930, Constantin I. Cuțui și Ioana Cuțui au încercat o restaurare a clădirii, dar fără succes. În timpul iernii 1953-1954, acoperișul culei s-a prăbușit din cauza greutății zăpezii. Cula Cuțui a rămas în ruină până în anul 1963, când DSAPC Oltenia, prin arhitectul Iancu Atanasescu, a realizat proiectul de restaurare. Din anul 1965, proiectul a fost preluat de către arhitectul Rodica Mănciulescu, care a continuat lucrările până la finalizarea lor, în 1968. Până în anul 1990 aici a funcționat un muzeu etnografic. 

În primul deceniu al secolului XX, cula a fost retrocedată moștenitorilor familiei Cuțui. În prima fază de construcție cula avea la etaj 3 încăperi, în care accesul se făcea din cerdac. Astăzi există 3 încăperi și un hol, accesul se face din pridvor. 

Descriere

Cula, de formă dreptunghiulară, din cărămidă, are două niveluri. Beciul, aflat la parter, are ziduri foarte groase care susțineau o boltă cilindrică sprijinită pe cinci arce dublouri. Intrarea se face pe o singură latură, pe sud. Zidurile sunt groase de circa 1-1,10m. Accesul la nivelul superior, direct la pridvor, se face pe o scară de stejar, dintr-o casă a scării, aflată pe peretele opus al intrării în beci (latura de nord). Etajul, cu ziduri groase de 90 cm grosime, unde se află şi cerdacul, are mai multe încăperi a căror funcție a suferit, în timp, câteva schimbări.

Zidurile casei scării erau străpunse de metereze, prin care se apăra accesul în culă. Tavanele sunt din grinzi tencuite, iar pardoseala camerelor din scânduri late de stejar. Pridvorul, cu pardoseala din cărămidă, prezintă arcade trilobate, șase pe latura principală şi una la capul liber dinspre nord-vest. În exteriorul clădirii, fațadele de la etajul I sunt decorate cu mici panouri dispuse neregulat față de arcade şi panouri mari pe restul suprafețelor de la etaj.

Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.

Ți-a plăcut această culă?

Voteaz-o și ajut-o să ajungă în top!

Acum că ai votat,

Distribuie pe rețelele de sociale!