Cula Cernăteștilor
Localizare
Sat Cernătești, comuna Cernătești, județ Dolj
Acces
La circa 35 km de municipiul Craiova, pe drumul 606, pe ruta Craiova – Cernele – Breasta – Cernătești
Referințe
Nu este în circuitul public
Funcțiune originară / actuală
Locuință fortificată tip culă / scoasă din uz, în curs de restaurare
Datare
Sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu transformări în secolul XIX
Stare de conservare
În curs de restaurare
Cula Cornoiu
Casa Cartianu
Cula Crăsnaru
Cula Nistor
Cula Tudor Vladimirescu
Cula Cuțui
Cula Cioabă-Chintescu
Cula I. C. Davani
Casa Culă Eftimie Nicolaescu
Casa Glogoveanu
Cula Gheroghe Tătărescu
Cula Duca
Cula Greceanu
Casa-culă Sultănica
Conacul Budișteanu
Cula Galița
Cula Zătreanu
Cula Izvoranu-Geblescu
Cula Poenaru
Cula Cernăteștilor
Cula Măciuceni
Cula Racovița
Cula Vlădescu
Cula Drugănescu
Conacul Teodor Brătianu
Cula Bujoreanu
Cula Lui Costea
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă: 
funcțională 
colaps 
ruină
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă:
funcțională
colaps
ruină
Istoric
Legenda locului relatează despre viteazul oștean Dimitrie Cernat, care ar fi ridicat aici o clădire din porunca domnitorului Mircea cel Bătrân. Cula însă a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, de boierii Cernătești pe moșia pe care o dețineau pe aceste locuri.
În secolul al XIX-lea, cula, având inițial două niveluri, a primit un al treilea nivel, cu cursivă din lemn și o anexă sanitară, pe trei niveluri. La sfârșitul secolului al XIX-lea cula a fost întărită prin adăugarea unui contrafort masiv pe colțul de SE. Fiind naționalizată în anul 1951, cula a fost transformată în muzeu de învățătorul Nicolae Pârvulescu.
În anii 60′ ai secolului XX, cula a trecut prin ample intervenții de restaurare. În perioada recentă, în anul 1999, a fost reparată și cu contribuția financiară a doamnei Jeana Ghica Cernătescu Șuculescu, din familia ctitorilor culei. În prezent este inclusă într-un amplu program de restaurare.
Descriere
Cula are plan compact, dreptunghiular și trei niveluri. La parter, cu un acces separat din exterior, se află beciul. Printr-o scară interioară se realizează accesul la nivelurile superioare, unde se află încăperile de locuit. La etajul II cula are o cursivă din lemn, care o înconjoară pe trei laturi. Pe latura de vest, atașată culei, se află o anexă sanitară accesibilă de la nivelul etajului I. Un masiv contrafort sprijină cula în colțul de sud-est. Gurile de tragere sunt încă prezente la nivelul parterului și al etajului I.
Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.
