Cula Cornoiu

Localizare
Muzeul arhitecturii populare din Gorj – Curtișoara, cartier Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu, județ Gorj
Acces
Din drumul național DN 66 Târgu Jiu – Bumbești Jiu, după localitatea Iezureni, pe partea dreaptă, există un drum județean DJ665 către Curtișoara
Referințe
Retrocedată moștenitorilor în 2006 / Accesul către domeniu este permis vizitatorilor muzeului
Funcțiune originară / actuală
Locuință fortificată tip culă / domeniul în curs de restaurare
Datare
Secolul XVIII
Stare de conservare
Bună

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă: funcțională colaps ruină

Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!

Legendă:

funcțională

colaps

ruină

Istoric

Cula a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În anul 1785, jupânul Radu Pistescu, care nu avea copii, a lăsat moștenitor al averii sale, pe logofătul Cornea din Târgu Jiu. În anul 1821, Bălașa Cornoiu a ridicat biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” în imediata apropiere a culei. În decursul anilor, s-au efectuat intervenții pe culă, în 1840 și 1881.

În 1926, familia Cornoiu a vândut proprietatea lui Constantin Neamțu, directorul băncii “Banca Comerțului”. Între 1927-1928, Constantin Neamțu a restaurat cula și biserica cu arhitectul Constantin Ioțu. Tot cu arhitectul Ioțu, a construit conacul, casa administratorului și castelul de apă. În anii 30, domeniul era amenajat foarte modern pentru vremea respectivă: cladirile aveau apă curentă (rece și caldă), electricitate (prin grup electrogen) și telefon!

După Al Doilea Război Mondial, domeniul a fost naționalizat. Constantin Neamțu a fost arestat și închis la 82 ani la Jilava în 1952, unde a murit după 3 luni. Cula a fost abandonată timp de 20 de ani. În 1968, Dna Udriște a organizat o expoziție în culă și a început construcția Muzeului Satului Gorjean în jurul ei (1970-1975). Cu această ocazie, cula a fost restaurată.

Astăzi, Muzeul s-a extins și adăpostește o importantă colecție de artă și mobilier de secol XIX.

În anul 2006, moștenitorii lui Constantin Neamțu, Alexandru Missirliu și Stefan Bortnowski, au redobândit cula Cornoiu. Din 2007, moștenitorii au început restaurarea domeniului. În fiecare vară sunt organizate tabere de restaurare sub îndrumarea arhitecților și meșteșugarilor.

Descriere

Cula Cornoiu de la Curtișoara, denumită de Alex Ştefulescu în lucrarea Gorjul istoric şi pitoresc „Cea mai frumoasă şi mai elegantă culă din Gorj” a fost ridicată pe trei niveluri în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Cula din cărămidă și piatră are grosimea zidului de peste 80 cm. Planul este pătrat perfect, cu latura de 10 m şi o singură intrare ce permite accesul către cele două niveluri superioare. Scările sunt amplasate într-o casă a scării, construită în unul din beciuri. La parter este o cameră de provizii aflată în dreapta și un beci cu tavan cu grinzi de stejar și închis „cu porți de zăbrele”.

Se pare că la început ambele încăperi erau ale beciului: una dintre cele două încăperi ale beciului avea intrare direct din curte și era separată de restul clădirii, iar cea de-a doua avea în mijloc o fântână pentru cei asediați. La primul etaj sunt sala de luat masa cu două camere de serviciu și o baie modernă amenajată (între 1926-1928).

Pe latura din spate a clădirii se află o galerie care duce la o anexă în formă de turn octogonal, folosită inițial ca “umblătoare” (asemănătoare celei de la cula din Cerneți a lui Tudor Vladimirescu).

La ultimul etaj se ajunge în cerdac, care prezintă cinci coloane masive pe fațada principală și câte două pe fiecare fațadă laterală, ce susțin arce în semicerc. Tot aici se află două încăperi. Tavanele au grinzi masive din stejar. Învelitoarea este acoperită cu șindrilă, deși la sfârșitul secolul XIX, a avut o scurtă perioadă în care era acoperită cu tablă sub influență austriacă. Printre detaliile arhitectonice importante menționăm locul aflat lângă scară în cerdac, ridicat cu trei trepte mai sus, un fel de podium unde se găseau lavițele acoperite cu perne, precum și sobele din olane.

Toate informațiile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.