Cula Poenaru
Localizare
Sat Almăj, comuna Almăj, județ Dolj
Acces
Din drumul european E 70 / E 79 Craiova – Filiași, după localitatea Ișalnița, înainte de intrarea în Beharca, la dreapta către Almăj, circa 3 km
Referințe
Nu este în circuitul public
Funcțiune originară / actuală
Locuință fortificată tip culă / Școala cu clasele I-VIII ”Ion Gh. Pleșa”
Datare
1795, cu transformări în secolele XIX și XX
Stare de conservare
Medie
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă: 
funcțională 
colaps 
ruină
Alege un pin de pe hartă și află povestea unei cule!
Legendă:
funcțională
colaps
ruină
Istoric
Cula a fost construită de slugerul Barbu Poenaru, în anul 1795, așa cum era înscris în piatră, în zidul culei, deasupra intrării. Inscripția era încă vizibilă la începutul anilor 50 ai secolului XX. Familia boierului este reprezentată, în calitate de ctitori, în Biserica ”Sf. Voievozi”, ridicată în anul 1789, în timpul domniei lui Vodă Nicolae Mavrogheni, aflată în imediata vecinătate a culei.
Cula, reședință fortificată a boierilor Poenaru, care inițial a avut trei sau patru niveluri, a fost incendiată în două rânduri: în anii 1801 și 1844. În urma acestor dezastre și-a pierdut nivelurile superioare, fiind refăcută doar cu trei niveluri: pivniță, parter și pod înalt.
În anul 1904, boierul Gheorghe Poenaru a dăruit cula comunității pentru a fi transformată în școală. O imagine de la începutul secolului XX a ansamblului alcătuit din culă și biserică, ne oferă prețioase informații despre felul în care arăta cula înaintea transformării sale în școală.
Școala satului a funcționat aici continuu, din anul 1904 până în prezent. Noua funcțiune a condus la extinderea vechii cule, în mai multe etape: 1904, 1938-1939, 1956.
Descriere
În prezent, ceea ce a mai rămas din Cula Poenaru este înglobat în clădirea școlii: o încăpere rectangulară de mari dimensiuni, cu laturile de 7 și 8 metri, înaltă de 5 metri, acoperită cu o boltă somptuoasă, cu câte patru lunete pe fiecare latură, bogat decorată cu stucaturi cu motive vegetale și medalioane pictate. În această sală boltită se accede printr-un vestibul, încăpere care a aparținut tot vechii cule, în care se găsea scara de acces la nivelurile superioare. Vestibulul era acoperit cu o boltă cilindrică. Aceste două încăperi constituie nucleul istoric al vechii cule, având ziduri de cărămidă de un metru grosime.
Extinderile realizate în mai multe etape, au înglobat vechea culă într-o școală cu multe încăperi, astfel încât, din exterior nu se mai poate percepe nimic din clădirea istorică. Doar vizitatorul avizat, care reușește să intre în școală, se mai poate bucura de frumusețea marii săli de la parterul vechii cule.
Toate textele și imaginile despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului.
